Asociația SUPER TINERI (ASIRYS)

Factorii favorabili activităţii turismului din oraşul Paşcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din împrejurimi. Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală. De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor şi mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Băile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâm

Pașcani este un municipiu din județul Iași, Moldova, România. Este al doilea centru urban ca mărime din județ, cu o populație de 33.745 locuitori (2011). Este un important nod de cale ferată şi aici s-a născut Mihail Sadoveanu (care descria oraşul ca fiind "locul unde nu s-a întâmplat nimic").  În perimetrul orașului au fost descoperite diferite urme ale unor așezări neolitice, aparținând culturii Cucuteni, secolele 5-3 î.Hr. Prima atestare documentară datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă într-un hrisov de danie, cu statul de sat. Apare menționat și într-un document de la 2 iulie 1453 emis de domnul Alexăndrel, ca sat pe moșia boierului Oană Pașcă, de la care i se trage și numele. Dar cum este oraşul astăzi? Vi-l prezentăm în fotografiile lui Bogdan Fuior. 

Am început să cotrobăi în tolba cu amintiri din cadrul proiectului Youth FotoVideoTek şi am dat peste fotografiile cu nenea acesta. Îmi aduc aminte că aşteptam la semafor şi am vrut să mă aşez pe bordură câteva secunde, dar nu mi-a dat voie pentru că era "locul lui". M-a întrebat dacă nu am un leu să-i dau pentru că-i singur şi nu mai are pe nimeni. I-am dat un leu şi mi-am cerut voie să-i fac şi câteva fotografii... Amintirile sunt cele mai duioase rânduri pe care le-am subliniat în cartea vieţii. Recitindu-le la bătrâ neţe, ne coborâm cu mintea spre vremurile acelea care ne entuziasmau, dar care astăzi nu ne mai mângâie în singurătate. "Cu cât oamenii îmbătrânesc, cu atât spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfăţişare mai organică. S-ar zice aproape că pentru spirit, timpul este o dimensiune a întineririi." Lucian Blaga Scris de Bogdan Fuior