Cum să scrii bine un proiect Erasmus+?
De când s-a lansat Erasmus+, am depus în jur de 15 proiecte, însă doar un proiect a primit finanţare, deşi în programul anterior, Tineret în Acţiune, am avut 7 proiecte finanţate. De ce, mai ales că avem mult mai multă experienţă şi mai multe proiecte finanţate în calitate de parteneri?
Dincolo de subiectivitatea evaluatorilor, e de fapt creşterea competiţiei şi implicit, a calităţii proiectelor depuse. Doar pentru un termen limită sunt peste 300 de proiecte depuse, din care se aprobă maxim 100.
Agenţia Naţională a venit în sprijinul beneficiarilor cu proiecte respinse la termenul de 1 octombrie 2017, cu un eveniment organizat la Bucureşti, unde 2 experţi ai instituţiei le-au împărtăşit celor 45 de participanţi, câteva "secrete" în ale scrierii de proiecte aprobate.
Ce am înţeles noi din tot evenimentul, o să vă împărtăşim şi vouă, de la capăt, cu liniuţă.
- Înainte de a începe să scrii proiectul e nevoie să realizezi o analiză de nevoi. Pentru a înţelege mai bine cum se face o astfel de analiză, am primit de la facilitatori, un studiu de caz pe o gaşcă de ursuleţi, ce se confruntau cu efectele încălzirii globale. Ca să faci analiza, trebuie să-ţi fie clară problema, care în cazul ursuleţilor era lipsa hranei (şi nu încălzirea globală), şi astfel, ştiind problema, am putut defini nevoile: de a mânca, de socializare, de joacă, de ambient, de noi abilităţi.
- Legat de problemă, într-un proiect Erasmus e foarte important să fie definită o singură problemă, care să fie reală şi să îi afecteze pe tinerii ce vor fi implicaţi. Trebuie să afli cum e abordată problema la nivelul comunităţii locale, ce resurse există, să faci o listă de stakeholderi pentru a defini cu cine poţi colabora, cine poate folosi rezultatele proiectului, dacă problema poate fi rezolvată în parteneriat, iar dacă lipsesc resursele necesare cum pot fi acoperite. Problema ce se doreşte a fi rezolvată prin proiect trebuie să fie realistă, iar organizaţia să aibă capacitatea de a o rezolva. De aceea, e recomandat să implicăm tinerii din comunitate şi din organizaţie în inventarierea problemelor, după care să consultăm studii, cercetări şi alte documente locale, naţionale şi internaţionale, relevante pentru problemele identificate.
- Când argumentăm necesitatea proiectului, trebuie apelat la surse ce pot fi verificate şi astfel să obţinem validare din partea unor studii, cercetări, strategii, rapoarte oficiale. De asemenea, trebuie să descriem capacitatea organizaţiei, însă e nevoie să selectăm doar informaţiile relevante din perspectiva tematicii proiectului. Este foarte important să convingem evaluatorii că avem experienţa, echipa şi resursele necesare pentru a implementa proiectul pe care îl propunem.
- În cazul mobilităţilor pentru lucrătorii de tineret, dacă ai expertiză pe un anumit domeniu, asta nu presupune că nu poţi aborda o problemă în acel domeniu; te vei adresa lucrătorilor de tineret mai puţin experimentaţi, ce au nevoie de formare.
- Legat de profilul participanţilor, acesta trebuie să includă vârsta, de unde provin, nivelul de studii, dacă îi cunoaştem şi cum am ajuns la ei, cum sunt afectaţi de problema aleasă, care le sunt interesele şi ce îi uneşte în cadrul proiectului, fiind precizate informaţii concrete din activitatea şi comunitatea locală şi despre cum au fost implicaţi în pregătirea mobilităţii. Dacă proiectul include tineri cu oportunităţi reduse, trebuie descrisă cât mai concret situaţia acestora. Profilul participanţilor trebuie să fie corelat cu nevoile acestora.
- Scopul proiectului este răspunsul direct la problema identificată, se adresează şi este rezolvarea problemei, este singular (se vor evita "şi" şi "prin"), scurt şi concis. Obiectivele sunt derivate din scopul proiectului, reprezintă un rezultat scontat, se adresează cauzelor problemei, se folosesc verbe active, dinamice, elaborate la modul infinitiv sau conjuctiv, sunt SMART şi se pot evalua. Un obiectiv care nu are indicatori, nu este un obiectiv valid.
- Când conturăm activitatea principală (mobilitatea) trebuie să ne raportăm la obiective, la profilul participanţilor, la capacitatea organizatorică, la resurse, la atingerea scopului, la tipul de proiect (schimb de tineri sau mobilitate de formare pentru lucrători).
- O zi de mobilitate trebuie să aibă 4 sesiuni principale. Prima zi va fi întotdeauna compusă din sesiuni de confort fizic şi emoţional, va include prezentarea programului Erasmus, a Youthpass-ului şi activităţi de cunoaştere a participanţilor. Toate zilele trebuie să ofere tinerilor spaţiu de reflecţie, de finalizare a zilei de activitate prin metode scurte. E recomandată o vizită culturală care să-i ajute pe participanţi să se desprindă de activităţi şi să le dea un "refresh", însă această vizită ar trebui să se desfăşoare pe parcursul a maxim două sesiuni.
- În cazul în care proiectul include un APV, liderul ori coordonatorul organizaţiei poate participa alături de un tânăr participant, ce va trebui să fie prezent obligatoriu şi la schimbul de tineri. Liderul se poate schimba. Vizita de planificare în avans (APV) se va desfăşura obligatoriu în localitatea unde va avea loc schimbul de tineri.
- Două zile de călătorie se alocă doar în situaţii specifice, bine argumentate. În general se va acorda doar o singură zi de călătorie.
- Metodele trebuie descrise şi nu trebuie abuzat de metodele cunoscute, de exemplu: photo-voice sau teatru-forum, deoarece pentru a le implementa, conform standardelor, e nevoie de săptămâni, uneori luni de zile. Pentru a le denumi, se pot folosi: expoziţie foto, scenarii adaptate după metoda teatru-forum, joc de rol. Cum de multe ori limita de 5000 de caractere nu permite descrierea metodelor, pot fi menţionate surse şi linkuri către descrieri detaliate ale metodelor propuse.
- Proiectul are impact atunci când rezultă ceva concret, de aceea impactul trebuie descris cât mai realist şi trebuie menţionaţi indicatorii şi instrumentele de măsurare folosiţi. Toate informaţiile oferite trebuie să se conecteze, să existe un fir roşu. Legat de competenţele dobândite, acestea trebuie descrise în funcţie de priorităţi; nu începem cu abilităţile de comunicare în limba engleză, ci cu cele antreprenoriale dacă asta a urmărit proiectul. E recomandat să se descrie cunoştinţele, atitudinile, abilităţile şi din acestea să se desprindă logic competenţele. Schimbarea dorită trebuie să reiasă din rezultatele proiectului.
- Diseminarea impune cel puţin o strategie. Pentru a o defini, putem să îmbinăm răspunsurile la aceste întrebări:
Concluzie: Cum trebuie să fie o candidatură de succes?
- bazată pe o nevoie reală,
- să rezolve o problemă,
- să producă o schimbare,
- clară, coerentă, toate informaţiile oferite să se lege,
- să ofere detalii şi informaţii concrete,
- să corespundă obiectivelor Erasmus+,
- să fie realistă.
Dincolo de subiectivitatea evaluatorilor, e de fapt creşterea competiţiei şi implicit, a calităţii proiectelor depuse. Doar pentru un termen limită sunt peste 300 de proiecte depuse, din care se aprobă maxim 100.
Ce am înţeles noi din tot evenimentul, o să vă împărtăşim şi vouă, de la capăt, cu liniuţă.
- Înainte de a începe să scrii proiectul e nevoie să realizezi o analiză de nevoi. Pentru a înţelege mai bine cum se face o astfel de analiză, am primit de la facilitatori, un studiu de caz pe o gaşcă de ursuleţi, ce se confruntau cu efectele încălzirii globale. Ca să faci analiza, trebuie să-ţi fie clară problema, care în cazul ursuleţilor era lipsa hranei (şi nu încălzirea globală), şi astfel, ştiind problema, am putut defini nevoile: de a mânca, de socializare, de joacă, de ambient, de noi abilităţi.
- Legat de problemă, într-un proiect Erasmus e foarte important să fie definită o singură problemă, care să fie reală şi să îi afecteze pe tinerii ce vor fi implicaţi. Trebuie să afli cum e abordată problema la nivelul comunităţii locale, ce resurse există, să faci o listă de stakeholderi pentru a defini cu cine poţi colabora, cine poate folosi rezultatele proiectului, dacă problema poate fi rezolvată în parteneriat, iar dacă lipsesc resursele necesare cum pot fi acoperite. Problema ce se doreşte a fi rezolvată prin proiect trebuie să fie realistă, iar organizaţia să aibă capacitatea de a o rezolva. De aceea, e recomandat să implicăm tinerii din comunitate şi din organizaţie în inventarierea problemelor, după care să consultăm studii, cercetări şi alte documente locale, naţionale şi internaţionale, relevante pentru problemele identificate.
- Când argumentăm necesitatea proiectului, trebuie apelat la surse ce pot fi verificate şi astfel să obţinem validare din partea unor studii, cercetări, strategii, rapoarte oficiale. De asemenea, trebuie să descriem capacitatea organizaţiei, însă e nevoie să selectăm doar informaţiile relevante din perspectiva tematicii proiectului. Este foarte important să convingem evaluatorii că avem experienţa, echipa şi resursele necesare pentru a implementa proiectul pe care îl propunem.
- În cazul mobilităţilor pentru lucrătorii de tineret, dacă ai expertiză pe un anumit domeniu, asta nu presupune că nu poţi aborda o problemă în acel domeniu; te vei adresa lucrătorilor de tineret mai puţin experimentaţi, ce au nevoie de formare.
- Legat de profilul participanţilor, acesta trebuie să includă vârsta, de unde provin, nivelul de studii, dacă îi cunoaştem şi cum am ajuns la ei, cum sunt afectaţi de problema aleasă, care le sunt interesele şi ce îi uneşte în cadrul proiectului, fiind precizate informaţii concrete din activitatea şi comunitatea locală şi despre cum au fost implicaţi în pregătirea mobilităţii. Dacă proiectul include tineri cu oportunităţi reduse, trebuie descrisă cât mai concret situaţia acestora. Profilul participanţilor trebuie să fie corelat cu nevoile acestora.
- Scopul proiectului este răspunsul direct la problema identificată, se adresează şi este rezolvarea problemei, este singular (se vor evita "şi" şi "prin"), scurt şi concis. Obiectivele sunt derivate din scopul proiectului, reprezintă un rezultat scontat, se adresează cauzelor problemei, se folosesc verbe active, dinamice, elaborate la modul infinitiv sau conjuctiv, sunt SMART şi se pot evalua. Un obiectiv care nu are indicatori, nu este un obiectiv valid.
- Când conturăm activitatea principală (mobilitatea) trebuie să ne raportăm la obiective, la profilul participanţilor, la capacitatea organizatorică, la resurse, la atingerea scopului, la tipul de proiect (schimb de tineri sau mobilitate de formare pentru lucrători).
- O zi de mobilitate trebuie să aibă 4 sesiuni principale. Prima zi va fi întotdeauna compusă din sesiuni de confort fizic şi emoţional, va include prezentarea programului Erasmus, a Youthpass-ului şi activităţi de cunoaştere a participanţilor. Toate zilele trebuie să ofere tinerilor spaţiu de reflecţie, de finalizare a zilei de activitate prin metode scurte. E recomandată o vizită culturală care să-i ajute pe participanţi să se desprindă de activităţi şi să le dea un "refresh", însă această vizită ar trebui să se desfăşoare pe parcursul a maxim două sesiuni.
- În cazul în care proiectul include un APV, liderul ori coordonatorul organizaţiei poate participa alături de un tânăr participant, ce va trebui să fie prezent obligatoriu şi la schimbul de tineri. Liderul se poate schimba. Vizita de planificare în avans (APV) se va desfăşura obligatoriu în localitatea unde va avea loc schimbul de tineri.
- Două zile de călătorie se alocă doar în situaţii specifice, bine argumentate. În general se va acorda doar o singură zi de călătorie.
- Metodele trebuie descrise şi nu trebuie abuzat de metodele cunoscute, de exemplu: photo-voice sau teatru-forum, deoarece pentru a le implementa, conform standardelor, e nevoie de săptămâni, uneori luni de zile. Pentru a le denumi, se pot folosi: expoziţie foto, scenarii adaptate după metoda teatru-forum, joc de rol. Cum de multe ori limita de 5000 de caractere nu permite descrierea metodelor, pot fi menţionate surse şi linkuri către descrieri detaliate ale metodelor propuse.
- Proiectul are impact atunci când rezultă ceva concret, de aceea impactul trebuie descris cât mai realist şi trebuie menţionaţi indicatorii şi instrumentele de măsurare folosiţi. Toate informaţiile oferite trebuie să se conecteze, să existe un fir roşu. Legat de competenţele dobândite, acestea trebuie descrise în funcţie de priorităţi; nu începem cu abilităţile de comunicare în limba engleză, ci cu cele antreprenoriale dacă asta a urmărit proiectul. E recomandat să se descrie cunoştinţele, atitudinile, abilităţile şi din acestea să se desprindă logic competenţele. Schimbarea dorită trebuie să reiasă din rezultatele proiectului.
- Diseminarea impune cel puţin o strategie. Pentru a o defini, putem să îmbinăm răspunsurile la aceste întrebări:
- ce diseminăm?
- cui? care este publicul vizat de diseminare?
- cu ce scop diseminăm? ce vrem să obţinem de la publicul vizat?
- cum vom disemina? (metode, mijloace, activităţi planificate)
- când şi unde? loc şi data/perioada
- care va fi mesajul principal?
- cine va fi responsabil?
- cum vom analiza dacă ne-am atins scopul diseminării?
Concluzie: Cum trebuie să fie o candidatură de succes?
- bazată pe o nevoie reală,
- să rezolve o problemă,
- să producă o schimbare,
- clară, coerentă, toate informaţiile oferite să se lege,
- să ofere detalii şi informaţii concrete,
- să corespundă obiectivelor Erasmus+,
- să fie realistă.
Comentarii